După cum am arătat, elementul central în sarcina tubară este blocarea, practic, a oului în drumul lui de-a lungul trompei spre cavitatea uterină.
Cauza ține de trompa uterină, și anume de mucoasa uterină, care a devenit nefuncțională, adică nu mai poate asigura deplasarea oului. Asta întrucât nu mai funcționează cilii celulelor mucoasei tubare. Se ajunge la această situație numai în urma inflamației repetate și/sau prelungite a trompei, care duce, în mod natural, la distrugerea treptată a celulelor mucoasei și înlocuirea lor, treptat, cu țesut fibros, cicatriceal. Lipsa continuității mucoasei normale, funcționale, tubare, face ca oul să rămână blocat mai multe zile în aceeași zonă a trompei, și începe, inerent, procesul de implantare. Adică oul este programat ca, la cinci zile de la fecundație, el să înceapă implantarea, altfel el moare în lipsa conectării cu organismul matern.
Întrebarea ce urmează este de ce se produce, și persistă, inflamația.
Inflamația este singurul răspuns al organismului la orice fel de agresiune: fizică, chimică, microbiană, sau aglomerare de celule moarte (cum ar fi leziunea de endometrioză). În prezentarea pe care o fac este clar că singura cauză a inflamației prelungite a trompelor este infecția. Și vreau să subliniez, este vorba despre afecțiune - infecție a tractului genital. Infecția afectează mucoasa trompei, care ajunge să fie distrusă, întâi parțial (și apare sarcină extrauterină), iar în ultimă instanță, distrusă total (și avem de-a face cu sterilitatea de cauză tubară). Accentuez ca este vorba despre infecție propagată de-a lungul tractului genital intern, adică mucoasa ce tapetează canalul endo-cervical, apoi mucoasa uterină (endometrul), apoi mucoasa trompelor, și, în ultimă instanță, seroasa peritoneală.
Legat de microbul ce determină această infecție, în cele mai multe cazuri este vorba despre grupul Chlamydia trachomatis, Mycoplasma hominids și Ureaplasma urealyticum, Despre care vom vorbi separat.
De aici etapă esențială în abordarea acestei boli - cauza inițială ce a dus la suferința, deocamdată parcelară a trompei, având ca rezultat sarcină extrauterină tubară. A nu căuta, a nu găsi și, deci, a nu trata acestă cauză, înseamnă risc imens, pe de o parte, de apariție a altei sarcini extrauterine, pe de altă parte riscul de progresiune a infecției, cu compromiterea definitivă a trompelor, cu imposibilitatea de a se mai obține sarcină în mod natural. .
În ceea ce privește tratamentul episodului actual, adică sarcină extrauterină, voi reveni.